dependenta

O zi de toamna impartita in doua. De cand am iesit afara, am simtit aerul rece dar m-am incalzit cand ti-am intalnit privirea. Nici nu mai conta cine era pe langa mine. Am alergat prin parc si ne-am trantit prin iarba. Am inceput sa radem ca niste copii prosti, mai tii minte? Probabil pentru ca suntem. Dar nu ne pasa. Sentimentul asta doar tu mi-l poti da si incep sa fiu din ce in ce mai dependenta de el. Vreau sa ma faci sa rad in fiecare zi si sa ma iei in brate. Vrei sa te inteleg din priviri si sa-mi fie dor de tine in fiecare secunda. E tot ce poti avea in lumea asta si este tot ce poti cere. Sa fii cu adevarat fericit. Asta avem noi, intelegi? Noi avem totul. Si stiu atunci cand pleci, ma intristez dar ma incureajeaza gandul, gandul tau care va fi mai mereu la mine. Si stiu ca atunci cand revii voi fi de fiecare data mai fericita decat ultima oara cand te-am revazut. Toate cuvintele astea probabil suna banal, pentru ca ne-am obisnuit sa radem de lucrurile dragute care te fac sa zambesc cu toata inima. Poate ca nu le avem sau poate ca preferam sa nu recunoastem ca tanjim dupa ele. Eu sunt o combinatie ciudata de vis si realitate. Prefer sa fiu un pic mai visatoare pentru ca ma face mai des sa zambesc atunci cand tu esti plecat. Este o zi de toamna impartita in doua. Zeci de fete treceau cu viteza luminii si noi ramaneam la fel. La fel de indragostiti.

rêver

Je vis pour ell’depuis toujours
qu’ell’ me déchire ou qu’ell’ soit tendre
Ell’ nous dessine, après l’amour
Un’ arc en ciel dans notre chambre
Elle est musique et certains jours
quand notre cœur se fait trop lourd
Elle est la seule à pouvoir nous porter secours

Je vis pour elle jour après jour
Quand ses accords en moi se fondent
C’est ma plus belle histoire d’amour

Elle est musique, elle a des ailes
Elle m’a donné la clef du ciel
Qui m’ouvre enfin les portes du soleil
J’existe par ell’

If you don't have a life, woo it

Ok.. i've been writing a lot and not publishing but i really can't ignore the obvious tonight :D.

As some of you may know, I live in a doorm room in Regie. For a girl, this doorm room has a lot to offer: proposals almost everyday from annoying guys like 'how you doin'?' ( and not that funny even), you may have one girl per floor that every night will have drama with her boyfriend and would find her on the steps yelling to the phone that 'i love you baby altough you cheated on me with my best friend' or other similiar phrases, the ocasional bug or two, the everyday 'too hot or too cold to take a bath' water from the showers and the food and toilet smell, alltogether into one fine mixture that will make you miss your home in a second. All in all, it's not that bad if you 'always look on the bright side of life'.

So, adding to the 'special features' that you may beneficiate from staying into a dorm room. you will also have the ocasional party and tonite was one of them. Nothing special yet. Until i hear it! I can't believe it! It's true! The 'woo girls' are not a myth as we all tought but i even had the 'pleasure' of hearing and seeing them almost all night. For the ones that do not know, the 'woo girls' are the ones that will yell and scream 'woo' at any crap that might sound interesting or cool. 'I spilled my drink' 'wooo' 'I have no life' ' wooo'. As i went out on the coridor to chat on the phone with one of my best friends, i had the honor to asist at the party as well. It was the funniest thing that i have ever seen and living proof that some girls are plain stupid.

Stage one - the girls are woo-ing because they have discovered the good quality music - manele
Stage two - the guys slowly get sick of all the woo-ing and leave the girls to dance alone
Stage three - the guys start to make fun of the woo girls and I had the honor to hear all the jokes..ah i love guys sometimes
Stage four - the woo girls start to play slow music and they dance with each other but woo-ing at the same time

For 35 minutes as i was on the phone i saw reality at its 'best' and as I'm writing this..they're still woo-ing.

De fapt

Zici ca nu e nimic, si tot repeti de zeci de ori pana cand chiar este ceva. Stiu ca e ceva, si stiu ca e enervant de mare, ma trage in jos si somehow in fiecare zi se mai adauga un gram la tot pachetul. Nu voi urla si nu voi fugi caci sunt sigura ca va veni dupa mine. Uimitor, sunt matura si calma si chiar stau sa analizez. Uimitor, chiar vreau sa rezolv si nu sa ma ascund in pat, sa ma uit la zeci de filme sperand ca va trece. "Las- ca trece." Ce tare. Nu trece, that's the thing. Chiar ramane acolo.

Am stat mult si m-am analizat. Imi era frica sa raman singura cu gandurile mele, mereu cautam ceva de facut. Ghici ce?! Nu a trecut! Toti nervii, toate plansetele, toate frustrarile s-au transformat in mari dezamagiri. I never did let go pentru ca mereu le ignoram. Mereu fugeam si i never had the guts to really deal with it. Stiu ca aceasta dezamagire era undeva, deep down at my core Stiu ca e si vina mea, e vina mea ca am lasat-o acolo. Well gata.

*Iesi din mine, pleaca. Nu imi place de tine. Tu ma faci sa fiu o persoana groaznica. / Stii ceva? E vina ta, e vina ta ca e asa, e vina ta si numai a ta. / Stiu .. dar mai stiu si sa iert. Stiu ca eu ma iert pe mine ca am fost copila si nestiutoare. / Dar altii nu te vor ierta. Crezi tu ca vei sterge cu buretele tot ce s-a intamplat? Nu, draga mea. E o iluzie utopica pe care vrei sa o crezi cu tarie doar sa simti ca nu esti in zadar si ca mai ai speranta. / Stii ce? Nu ma intereseaza parerea ta, nu am nevoie de tine si chiar niciodata nu am avut. Cred ca o sa am cum sa imi sterg greselile si daca nu, oricum am invatat din ele. Caramida-n cap*

Eu chiar te-am iertat pe tine. Tu esti persoana care mi-a facut mult rau si poate as fi fost altfel acum. Poate as fi fost mai deschisa, mai extrovertita, mai rece sau poate nu as fi devenit atat de flamanda dupa bunatate si puritatea sentimentului. Lipsa asta acuta m-a facut sa devin dependenta si neincrezatoare. M-am agatat foarte mult de persoane si acum ca tastez am un sentiment uimitor de eliberare. E prima oara cand spun asta si cand chiar o recunosc. Stiu ca totul porneste de la mine si stiu ca e vina mea ca te-am lasat sa ma afectezi.

Te iubesc mult, trebuie sa intelegi asta, doar ca am ajuns sa ma iubesc si pe mine la fel de mult. Nu trebuia sa te las, nu trebuia sa iti permit atat de multe dar te inteleg, caci tot ce ai facut, ai facut cu cele mai bune intentii. Nu mai sunt dezamagita de mine, draga mea iar daca tu esti , nu mai imi pasa. Nu imi mai pasa! *Da, this feels great.* Eu sunt chiar mandra de mine, de ce sunt, ce vreau sa fiu si ce reprezint. Am in viata niste persoane minunate, de care sunt la fel de mandra, pe care le iubesc rau si sunt foarte norocoasa caci stiu ca si ele ma iubesc la fel. de rau.

Imi pare rau si imi pare bine. Imi pare rau ca a trebuit sa ranesc niste persoane care nu meritau de-a lungul timpului. Stiu ca o sa ma ierti pentru ca stii ca sunt cea pe care o crezi. Razboiul asta rece s-a incheiat pentru mine si stiu ca o sa se incheie la un moment dat si pentru tine, cand vei realiza anumite lucruri. Sunt sigura ca le vei realiza pentru ca stiu ca esti sufletul cald care mi-a fost drag mult timp si care mi-a fost alaturi cand eram imposibila. Tu ai fost substitutul meu de bunatate si imi pare rau ca 'te-am folosit' asa. Stiu ca o sa intelegi in ciuda egocentrismului tau si ma bucur ca esti bine caci, da, chiar cred ca meriti.

Imi pare bine caci altfel nu as fi ajuns aici. Nu as fi fost eliberata de toata povara asta emotionala pe care o port cu mine de ani de zile chiar fara sa imi dau seama. Imi pare bine ca zambesc fara motiv, cu un sentiment de 'o sa fie bine' in mine. Imi pare bine ca zambesc cu inima.

ripping off a band aid

Acest post va fi rapid, dureros dar eficace.
Tu care lucrezi intr-un birou si crezi ca esti foarte destept pentru ca stii sa corectezi, iesi in lumea reala si incearca sa vezi cum e cu adevarat sa te descurci singur.

Tu cel care stai in fata laptopului si iti place sa critici aiurea tine minte ca nu este 'cool' sa fii frustrat, este doar vizibil.

Tu care pretinzi prietenie cand nu stii decat sa arunci vina si sa ai alte prioritati in fata ei, incearca sa te analizezi si sa iti dai seama ca mai trebuie sa o si meriti. Treci la colt, gandeste intens si nu te intoarce pana cand nu realizezi ca ai gresit caci altfel te trimit inapoi de unde ai venit ( colt?! ).

Tu care vii si faci morala tine minte ca te ascult doar ca trebuie nu ca as afla ceva interesant.

Nu mai incerca sa cauti si sa crezi tot felul de motive stupide care te fac victima a unei situatii. Nu esti! Tu esti la fel de vinovat ca si celelalte parti implicate sau chiar este numai vina ta. Believing that it isn't will not ease your conscience.

Asta este ultima oara cand scriu despre voi pentru ca sincer v-am acordat mai mult decat meritati, cel putin in ultimul timp.

Un bleah general

Toamna in Bucuresti este momentul in care realizezi ca vrei sa te dai cu capul de pereti! I swear ca orasul si anotimpul asta inspira. Nu vreau sa zic ca imi este prea dor de casa, caci sincer nu imi este. La fel, chiar mai frig si urat e acolo. Faleza nord chiar este locul pe unde intra vantul in Constanta. Mi-e dor de unele chestii de acolo, dar in rest stiu ca nu mai am the place that i can call home asa cu toata inima. Dar sa revenim la Bucurestiul cel scarbos si toamna cea urata. Parca sunt doi villeins :D. Oamenii sunt tristi si infrigurati, la metrou numai fete triste si pana la os plouate. Si nu este genul cute ca un caine plouat, este genul bleah lasa-ma-n durerea mea plouat. Si frigul omg! si inca nu a venit adevaratul frig! Acum este asa, like a preview. Desi abia astept sa ninga 'cause i love snow. Facultatea care pare si mai trista pe cat trec zilele, cu tot felul de grupulete si fete care evita privirile. Am descoperit un serial fain named 'Damages' pe care il recomand for its sneakiness. Chiar sterge orice urma de porumbel ( kindness and cuteness and so on) In rest, imi doresc timp sa respir, caci se pare ca nu prea mai am intre job si facultate dar daca vreti sa va recomand the best ergonomic mouse, i can :D. Nu stiu domnle este o perioada trista si scarboasa si chiar sper sa se intample ceva sa ma scoata din starea asta de bleah general. Dar cine oh dar cine mai crede in minuni like people with genuine good intentions? All in all, very disappointed, mostly in you.

Emotional transfer

Bitterness is easy, hatred is easy but forgiveness..well that's a tough one. Sometimes people say things that they don't mean or do things they can't take back. Sometimes we do those things that we can't take back so we feed ourselves to starve the pain. We feed on things, persons or actions and we make an emotional transfer. And the most interesting fact is that sometimes we really lie to ourselves that well that we actually succeed. We are all afraid of something and that fear will catch up if we always run from it. What i have done is who i am but what i have done is not who i will be. Try to unburden yourself from the mistakes of your past and when you will do, your heart will grow stronger. I should know, mine was supposed to go out a long time ago. It does not mean that what you have done is forgotten. What you have done is out there and what you have done, remembers. You can only change what you will do.

Thank you my babies

PS - I am soooooo sick but at least this makes it fun :D
3 zile - Bucuresti! Ce groaznic!

Dead teddy bears

Chiar nu este un titlu de postare emo sau orice alta chestie egalabil de patetica ci a fact! The teddy bears are dead! Cine ma cunoaste bine, intelege :D. Multe chestii dragute se intampla in ultimul timp si imi pare asa de rau ca nu am cand sa stau sa le tastez pe aici dar cel mai important lucru este ca o sa imi vad copilul! Copilul meu este un chow-chow de aproape 2 ani imediat, pe nume Bozo and he is my love!! Oricine care a avut un animalut mai mult de doua saptamani cred ca ma poate intelege. Imi este asa de dor de eeeel! Mai e foarte putin si o sa il vad! Acum bem cafeluta so mai continuam cu word count-ul :D

Mhm

La ora 3:12 mi-am adus aminte de o piesa foarte draga mie. Cum am putut sa o uit?! Ce bucuroasa sunt acum pentru ca mi-am adus aminte de foarte multe lucruri legate de mine pe care le aveam asa intr-un sertaras, care era bine inchis, cred ca avea minim 15 lacate pe el :)). E foarte ciudat ce simt acum cand reascult piesa, de minim un an nu am mai ascultat-o dar iubesc efectul care il are asupra mea. Mi-a fost tare, tare dor de tine! Multumesc!


Sper ca tu, oricare ai da play, sa o asculti cu placere.

The drill!

Mereu urasc perioada de dinainte de ziua mea dar parca ziua de azi a fost on my top worst days ever! Culcandu-ma pe la 5 dimineata, eram foarte fericita la gandul ca ma voi trezi whenever dar dupa ora 12 clar! Stiti senzatia aia super faina cand te bagi in pat oricat ar fi ora si esti obosit dar realizezi cu fericire ca nu ai ora la care trebuie sa te trezesti de dimineata? Eh, nu a fost si acesta cazul meu deoarece de o saptamana , cred, in fiecare dimineata, ma trezesc cu bormasina in creier. De la 8 dimineata pana la 4 ziua aud bormasina aia si ciocanul ala de imi vine sa ma duc sa ii bat pe muncitori..bine sa tip..ok, sa plang cerandu-le indurare si sa inceteze. Astazi la fel s-a intamplat, desi credeam ca terminaseara si my trusty companion all day was a headache thus making me even more grumpy. Tot blocul este exasperat si cred ca vecinul ar trebui sa ne dea extraverale moca. ( m-am gandit si la varianta ieftina :D )
Nici macar auzind ce vorbeste mama ( nu ca mi-ar fi parut extraodinar de rau ) am decis sa iesim in oras amandoua. Uimitor, nu ne-am enervat reciproc cum facem de obicei dar ne-am enervat impreuna cu vanzatori care ne prosteau ei cu cantarul, tigani cersetori si mijloace de transport. Prefer sa merg pe jos de sute ori decat sa iau mijlocul de transport in comun pentru ca mereu am norocul sa dau de babe pline de opinii sau de oameni care uita, mai ales vara, sa se dea cu deodorant. But sadly, a trebuit sa mergem cu el si logic ca personajele erau prezente. Cred ca sunt omniprezente de fapt. Orice autobus, tramvai sau orice alt mijloc de transport in comun are o baba si un taran prost nespalat incorporated.
Ajungem acasa si zic ..'Ani! Liniste!'(true quotation) Se auzea decat un 'boc boc' in surdina si am zis this is my moment! Am sarit in patut, m-am bagat sub paturica si eram entuziasmata ca un copil ..de fapt ca doi copii de Craciun! Dar, sadly, again, a inceput bormasina! Am incercat in zadarnic sa ma lupt cu ea pentru ca oricum aveam impresia ca toti muncitorii sunt in pat cu mine si cu toate ustensilele de rigoare ( and there is abso-fucking-lutely no kinky part in this image). Am renuntat dupa o jumatate de ora in care am incercat toate pozitiile de perna deasupra urechilor. Am intrat pe net sa imi verific mailul si am dat de alte oferte dubioase de joburi primite dar nici un semn de la cele la care chiar tanjesc ( maturatoare sefa part-time). Ah ba nu! Unele firme imi vizualizeaza cv-ul, adica imi arunca un mini-os, ca sa stau hooked ca poate chiar vor suna. Meanwhile, Sandra imi povesteste ce cute e la ea la munca :)) si chestii legate de camin care sunt enervante si frustrante. Si deodata! DING! Soneria! Opa! Dar vai! Cine o fi?! Muncitoriii! Iti venea sa ii mananci! Unu, Costica, care chiar era de treaba ca mi-a urcat vinetele 3 etaje si mi-a zis ca il cheama Costica si ca are 35 de ani, ne informeaza ca avem o problema. Nu numai noi cat tot palierul nostru. Ca trebuie sa spargem si noi la bucatarie ca nu stiu ce teava s-a spart in perete si trebuie sa fie inlocuita. Mama deja era panicata cu telefonul in mana sunandu-l pe tata iar eu am zis asta este clar my payback de la Dumnezeu ca am injurat atat noii vecini cat si muncitorii. A venit Costica cu prietenul lui, Marcel, si au inceput cu bormasina, ciocanul si alte ustensile noise maker dai, dai, dai, dai pana cand au reusit sa faca o mare gaura in perete si multa apa pe jos. Pentru ca eu si Costica deja eram bff, am stat eu cu ei afland o istorie interesanta despre cum a ajuns el muncitor si finalizandu-se cu 'dau o bere dupa munca'. And truth being told as fi dorit o bere rece si putina liniste! L-am refuzat frumos si dupa doua ore de zbang, zduf si alte zgomote funny if you're not there, s-a terminat mestereala. Dar calvarul nu s-a terminat! A venit tata! Pam, pam! Tata este notorious prin a mucifica fiecare prezenta masculina care intra in contact cu noi daca nu este ruda, prieten sau alta alianta salvatoare. Taximetristii ii spun Crazy Eyes! :)) Eh, si-asa a inceput o discutie lunga si funny ( revin, pt cei care nu erau de fata ) despre mestereala si vesica chestie barbateasca 'dar de ce nu ati facut asa?!' Fiecare barbat a venit cu ego-ul lui si din fericire a castigat tata, Marcel si Costica batand in retragere stiind ca mai trebuie sa primeasca si bani pentru cele facute.
Acum cand scriu chestia asta, prima intentie a fost sa imi vars nervii, pentru ca sadly sunt destui dar pe parcurs m-am amuzat si eu de ce zi tragi-comica am avut. Eh macar maine o sa dorm, in tren, si o sa o vad pe Ile.
Morala : Do not mock the drill cause the Drill Gods will punish you for it and if you start off your day badly, if you don't shift your mood rapidly, you shall have an awfull one.

Scrisoare catre liceeni - Tudor Chirila

Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?

La nimereala sau appy :D

-> am decis ca si anul acesta sa particip la olimpiadele de toamna. Stiu, stiu este un gest foarte maret din partea mea. Mi-e frica rau doar de paralele dar in rest cred ca voi avea niste rezultate bune :D.
-> sper sa gasim noul penthouse in care voi locui alaturi de faimoasa Sandra Apostol ( o stiti ) care acum as we speak lucreaza! :O I know! :D
-> Inteleg de ce s-a facut serialul 'I love Lucy' ( inside one :)) )
-> sper sa gasesc job de maturatoare de strazi part-time caci imi doresc de mult timp :D
-> Sper ca 601 sa mearga pana cand ma mut
-> sper sa fac si sedinta aia foto programata de mult timp with dear Cata
-> Sims magic este super cute!
-> tae-bo with billy blanks will kill you :))
-> how i met your mother este the new friends
all in all ..uimitor ..nu stiu cum de zic asta ..tobele va rugam ..i am happy!
pam - pam

Failing at life

Eu ma rup de mine si scriu acum.

I really feel the need to write about some things although maybe nobody will really listen or understand. I’m feeling them burning me out. This was the year of shallowness, egoism and hatred, for me, and for many of the people that were around me. Everybody complains when something bad happens to them but how many really stop to rationalize it? We don’t! We prefer the cheaper sister that is on half price on the top shelf and that is: hatred. Because you really try to understand what happened (only from your dramatically point of view) and because you don’t find a solution, that does not include yourself making a mistake (and God forbid, that is never the case, is it?) you start to hate, passionately I must add.

Sadly, in life, it’s all about action and reaction. I was one of the ‘bad’ guys and because of that, I can still hear in my mind some words full of hatred that I said or were said to me, like a really bad soap opera. I deserved them because all in all, as I said, in life it’s all about action and reaction and that was the reaction of me being a complete selfish, shallow and self-centered person. Oh yes, the 3 big S-s. Well, I really don’t know how somebody else would have cope with it, maybe better, maybe worse and my reasons were purely being hurt and scared in the past. When you’re hurt, you don’t think at all. You just act and you do so many horrible things and the worst part is that you do them to people that don’t deserve it at all. You use people, you mock, you lie, you cheat and you smile at the same time. Because that’s what being hurt and immature is all about.

Sometimes you really need to get your ego smashed just to see yourself. But the problem with this ego and hate thingies is that people tend to become more dramatic and more self-centered believing in fact that they were actually the victims and all sort of gibberish about how they are such better persons, not even for a moment thinking that they could have any kind of role in this mumbo-jumbo situation that they are in. Things happen with the speed of light sometimes and this is a message in a ‘bottle’ to all the lost ships out there, for the ones that are hurting or the ones that were hurt. Don’t let the drama get to you; do you really want to remember that you were pissed and miserable in any period of your life without any real reason, just your lack of self confidence? Don’t hate anyone because it only makes you an uglier person and believe me dear ‘classmates’ it shows and it’s sad. It consumes you as a person and if you could spend half of the time you hate with something else, I guarantee you would ace that subject/field/ thing.

Try to understand that in life things are fair, the right amount of chances are coming your way and it’s only up to you what you make of them and don’t try to victimize yourself just for the sake of being important or trying to get somebody to come around and put the pieces back together. You should do that in your on time and the real power is in your will, seeing the things that really matter in life and realizing how much time you spend on so many f***ing stupid things.

This post was called failing at life because I really believe that the concept of being successful in life is to be truly happy with yourself and proud of what you are, what you have accomplished and the people that are around you. In a weird way, I’m glad that I experienced very awful moments, just to get here, to think like this and to really see myself for the person that I was and that I want to be. I hope you know that you’re responsible for this and from the heart I’m saying one big Thank you for all that you have offered and done for me. You were my warmth, my rock and true friend. This is the closest way for me to say that I’m sorry and a swan. Creepy smile.

Eu ma rup de mine si plec acum.

Just one click

This is baby Musa of Kenya. Are doi anisori si a fost gasit abandonat pe un drum de tara langa o biserica. 

This is Fluffy! El este unul din milioanele de animale care sunt abandonate in adaposturi sau traiesc pe strazi.

Ce faci tu ca sa schimbi in bine lumea care te inconjoara? Toti suntem ocupati, atat de ocupati incat nu mai avem timp sa ajutam. Well, cineva s-a gandit si la asta. Please click and keep on clicking!

http://www.experienceproject.com/savepets

http://www.bhook.com

http://www.hungerfighters.com

http://www.thehungersite.com

http://children.care2.com 

http://www.hungrychildren.com

http://www.freepoverty.com/

http://www.helpthirst.com/

http://www.freerice.com/

http://www.freeflour.com

Nebunie

 Tocmai m-am uitat la un film foarte dragut ‘ The jacket’(pe care il recomand) , genul de film care te pune pe ganduri. In mare parte despre nebunia adevarata si daca fiecare din noi nu suntem nebuni intr-o anumita masura. Just think about it. Fiecare din noi are o parere despre un lucru si traim intr-o lume care s-ar presupune ca este 'reala' prin definirea faptului ca you see, you grab, you smell and you know it’s there. Si pana la urma asta mai mult se rezuma la lumea fizica dar cea emotionala? Multa lume se presupune ca innebuneste dupa o dezamagire emotionala, dupa moartea unei persoane dragi, smth care pur si simplu te-a dat peste cap si te-a impins peste limita emotionalului cunoscuta de tine. Dar este nebunie ca unii oameni trec mai greu peste ele? Este nebunie ca vor o lume a lor si traiesc in ea? Sau suntem noi nebuni ca incercam sa fortam oameni sa traiasca intr-o lume ‘reala’ dupa standardele noastre si fara sa fie fericiti. Ca se rezuma la fericire. Oricare ar fi ea. Materiala, fizica sau emotionala. Unii oameni sunt fericiti daca au bani si ii arunca pe mese-n club, altii sunt fericiti ca fac sex si acumuleaza a big black book probabil in care isi au cuceririle si altii se rezuma la the ultimate challenge in this life and that being happily in love.

Dar pana la urma oricare ar fi fericirea ta, pentru ca nu judec, actually chiar nici nu ma intereseaza, de ce tu ai judeca o persoana nebuna? Pentru ca este fericita in lumea ei? Mi se pare trist! Mi se pare foarte trist ca sa ajungi sa realizezi ca oamenii prosti si nebuni sunt fericiti. Si daca chiar stai sa analizezi, cat timp avem sa fim fericiti? Nimeni nu stie! Nimeni! Si ma enerveaza ca atunci cand suntem fericiti reusim cumva sa stricam totul pentru ca nu mai stim sa profitam de moment. Pentru ca ne-am invatat sa traim intr-o lume groaznica unde lumea rade de romantism si unde lumea e obisnuita cu dezamagirea si minciuna. Si de ce stricam? Ca avem standardele unei lumi ‘reale’ ca asa trebuie sa fie si asa am fost invatati. Cate persoane cunosti tu in lumea asta care sunt fericite? Fara doza normala de nebunie? Sa pleci iarna in pijamale sa iei inghetata de la non-stop ca ti s-a facut pofta? Sau sa te opresti pe strada si sa dansezi un blues cu persoana iubita chiar daca nu se aude muzica nicaieri? Sau sa te furisezi la film cu prietenii( asta e un pic mai greu de facut recunosc :D ) ?

Toata lumea este prea stresata pentru lucruri absolute inutile, de genul aia i-a dat comment pe hi5 nu stiu cui si multe alte porcarii asemanator de superficiale si a uitat pur si simplu sa fie ‘nebuna’.

Sunt reclamele de la Orange ( mda, am scris mai devreme Vodafone, sorry 'bout that :D ) atat de cute, din metrou, cand un tip care sta in picioare se tot uita la o tipa care sta jos, se remarca unul pe altul iar restul lumii care statea jos observa si ii fac loc tipului langa ea. Cand in lumea asta reala s-ar intampla asa ceva?! Lumea are standarde de common sense without sense.

Prefer sa stiu ca sunt considerate nebuna dar sa fiu fericita decat sa mai am standardele unei lumi goale, fara speranta. 

Cantec de dor

Ma culcasem langa glasul tau.
Era tare bine acolo si sinii tai calzi imi pastrau
timplele. 

Nici nu-mi mai amintesc ce cantai.
Poate ceva despre crengile si apele care ti-au cutreierat
noptile.
Sau poate copilaria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cantai. 

Ma jucam cu palmile in zulufii tai.
Erau tare indaratnici
si tu nu ma mai bagai de seama. 

Nici nu-mi mai amintesc de ce plangeai.
Poate doar asa, de tristetea amurgurilor.
Ori poate de drag
si de blindete.
Nu-mi mai amintesc de ce plangeai. 

Ma culcasem langa glasul tau si te iubeam. 

Decembrie 1956 

Autor: Nichita Stanescu
Poezia Cântec de dor de Nichita Stanescu

Noi

De ce sa imi fie dor de tine acum ? Oare asa de seaca sa ne fie natura? Eu am vazut ceva bun in tine si stiu ca e acolo. Nu sunt pregatita sa renunt. De ce sa renunt? Vreau sa fii tu cel din povestile mele cu zane. Vreau sa vii sa imi zici 'Te rog nu ma lasa' si sa nu mai pleci decat cu mine-n brate. Sa nu mai existe complicatii si jocuri. Sa nu mai existe minciuna si tacere. Sa nu mai existe lume intre noi. Sa fim doar noi. Vreau aceste trei litere care mi se par cele mai minunate. Vreau sa intelegi ce simt eu cand ma gandesc la ele. Simt caldura si pace. Simt ca sunt in siguranta cu tine si simt ca avem tot pentru a fi fericiti. Simt ca te fac fericit si simt dependenta ta de mine la fel de mare cum este a mea de tine. De ce sa imi fie dor de tine cand simt asa ceva? Daca as fi vrut tacere acum as fi soptit si nu stiu daca as putea sa tip mai tare decat am facut-o pana acum. Chiar nu stiu si chiar am obosit.

Leapsa

For a dear friend intram in joc. Si jocul suna cam asa:

Intrebarea pe care nu am rostit-o: Unde e liber arbitru?

Greseala pe care nu mi-o iert: Nepasarea fata de persoane dragi.

Am plecat, desi stiam ca pentru totdeauna: Nu eu am plecat ci altii.

Am tacut : Cand nu trebuia.

Regret: Nepasarea.

Defect dintotdeauna: Naivitatea sau/si porumbelul.

Imi lipsesc: rasul din ore, chiulitul in parc, casa plina de prieteni de familie, ciocolata calda din Asterix, Cristi, Sis, 25 mai, Bozo si absenta dramei

Am renuntat: Sa dau a2a sansa

Am pierdut: Persoane dragi.

Am aruncat: Multe si poate chiar si ce nu trebuia.

Nu am stiut: Cat de mult pot sa iubesc.

In fiecare noapte: Dor si speranta. 

Game over. 

anul acesta

I’m home! De mult asteptam sa stau in patul meu langa perna vacuta :D Simt cum incet, incet ma linistesc pentru ca anul acesta, uimitor, ca si anul trecut, am trait intr-un haos emotional. Totusi, ceea ce ma nedumereste pe mine cel mai mult este taria persoanelor de a tine supararea sau a altora de a nu isi recunoaste greseala si a realiza cu adevarat ce au provocat meaning indarjirea de a iesi ca tine. 
Anul acesta am reusit sa vad what I thought was the best at it’s worst. Am vazut minciuna, tradarea, cearta, tipetele how they took their place between my day to day life activities. Am fost socata anul acesta si cel mai mult nu pot sa zic ca de restul cat de mine. Si acum stai pe bune sa te gandesti. Tu esti mandru de tine? Toti carcotim toata ziua, buna ziua. Toti avem witty jokes about each other. E atat de usor sa fii rau! And I love it :D but anul asta mi-am dat seama de cum e sa stai cu cineva si cum toate defectele iti pot iesi la iveala fara sa vrei sau chiar sa stii de ele. Anul acesta nu am mai facut parte de blocajul sentimental din cadrul facultatii FSP, sectia engleza :D dar nici nu am avut nevoie. Vrei haos mama? Vrei? Ia d-aici! Direct acasa intre un copil blanos de care mi-e SUPER dor si un perete destul de subtire intre doua camere :D Dar avand ca apropiati l-) ( as in bff-uri :D) studenti de la fesepe ( fuste scurte parasute ) am trait in paralel si haosul lor! Si Doamne am avut ce! Si logic ca avem si toate personajele necesare pt a fi un remake prost al unui liceu american dar nu cred ca e nevoie sa zic care cine este. Dar acum simt ca se incheie pur si simplu iar o etapa din viata mea. Daca anul trecut stiam ca o sa am persoane de care o o sa imi fie super dor during summer time acum am si mai multe. So acest post este unul nostalgic pentru tot anul si schimbarile produse in el. Stiu ca multa lume draga mie a folosit cuvintele ‘if I could turn back time’ anul acesta si am fost pusa pe ganduri pentru ca eu am realizat ca viata mea a fost schimbata intr-un moment si intr-un an. 
So, how long it takes to change your life? What measure of time is enough to be life-altering?

Hold me / I can't

I know if I touch him 
It's gonna hurt 
I know if I hold him 
It will only make it worse 
If I pull him close, wrapped in my arms 
I know that it will only bring me harm 
He'll slice me through with his wounded eyes 
Bleed me to death with his silent cries 
Slit my throat with his pleading gaze 
Scar me with his mournful ways 
I can't get close, can't let him in 
He'll cut me and I'll bleed within 
It's happening all over again 
I try, won't cry 
As the knives go in


I know if I love him 
The blood will flow 
I know if I trust him 
My heart rate will slow 
If I hold him tight, erase all his fears 
I know it will scar me down through the years 
He'll pierce my skin with his tender lips 
And dice my flesh with gentle fingertips 
His beautiful voice will stab my heart 
Dripping with pain, it will shred my soul apart 
I got close, I let him in 
It's happened all over again 
I tried, never cried 
As the knives went in

1st

Uh uh ..my first entry! Hmm ..random words : examen, crocodili, cafea si lumina afara :D Yup that's it for now! 'Push' me luck